,,Dragobetele sărută fetele’’: Tradiții și obiceiuri din străbuni

Sărbătoarea iubirii, Dragobetele, este celebrată anual pe 24 februarie în mai multe regiuni din sud-estul Europei. Aceasta este asociată cu momentul în care natura și dragostea renasc împreună, simbolizând bucuria sentimentelor sincere și începutul primăverii.

În folclorul românesc, Dragobetele este perceput ca un tânăr chipeș, fiul Babei Dochia, protector al îndrăgostiților și mesager al iubirii. Tot în această perioadă, în Bulgaria, oamenii sărbătoresc „Baba Marta”, oferind mărțișoare ca simbol al sănătății și al norocului.

Tradițional, tinerii ieșeau pe câmp pentru a culege primele flori ale primăverii, iar un sărut furat de Dragobete era considerat semnul unei iubiri care va dura tot anul.

Fetele strângeau ghiocei, viorele sau tămâioară, flori considerate simboluri ale purității și norocului. Uneori, acestea erau păstrate pe parcursul anului pentru a aduce dragoste și sănătate în casă.

Totodată, se spunea că păsările își aleg perechea și își construiesc cuiburile, marcând astfel trezirea naturii la viață.

Astăzi, Dragobetele este sărbătorit în Moldova, România, Serbia, Macedonia de Nord și alte zone din Balcani, unde tradițiile locale continuă să se împletească cu gesturi moderne de afecțiune.

Indiferent de formă, această zi rămâne un prilej de a celebra iubirea sub toate formele sale, într-un cadru în care natura însăși devine martor al sentimentelor sincere.

Asemenea primăverii, Dragobetele ne amintește că iubirea înflorește atunci când este prețuită și împărtășită.