Știrinews.24.md
5 Decembrie 2022, 9:22
109

Ucraina și țările baltice au criticat propunerea lui Macron cu referire la garanţiile de securitate pentru Rusia

Ucraina și țările baltice au criticat propunerea lui Macron cu referire la garanţiile de securitate pentru Rusia

Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost criticată ieri, 4 decembrie, la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times, citată de AGERPRES.

Tema acestor garanţii de securitate a fost propusă de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a declarat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina.

Aceasta înseamnă că unul dintre punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm, aşa cum a spus mereu preşedintele Putin, este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia.

Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor”, a explicat Macron, potrivit Reuters.

Propunerea sa a fost criticată de cptre oficialii ucraineni. Mâhailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodâmâr Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. „Lumea civilizată are nevoie de garanţii de securitate în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin”, a scris Podoliak pe Twitter.

Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron.

„Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narativului lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă”, a preizat vicepremierul leton Artis Pabriks, pentru Financial Times.

La rândul său, fostul ministru lituanian de externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent „Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii”, iar „dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească încă o dată.”

La zece luni de război, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Amintim că primele raportări despre consolidarea trupelor ruse la granița cu Ucraina au început în octombrie 2021, iar în decembrie 2021, Rusia a cerut ca NATO să nu se mai extindă niciodată spre est, în special să nu includă Ucraina în componența sa. SUA și NATO nu au fost de acord cu astfel de cereri. În februarie 2022, Vladimir Putin a recunoscut „independența” regiunilor Luhansk și Donețk. Rada Supremă a cerut comunității internaționale să nu recunoască această decizie. Între timp, Putin a aprobat folosirea trupelor ruse în străinătate, iar în data de 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina, menționând că începe o „operațiune specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război care durează până în prezent.

diez.md
Abonează-te
sau
Urmărește canalul nostru de Telegram
Știri similare
  • Acord ratificat: Moldova va beneficia de un împrumut de 25 de mil. de euro de la BERD pentru gestionarea deșeurilor solide
  • Încă o palmă pentru "Apă - Canal Chişinău". Premier Energy spune că nu e responsabilă de deconectările de apă
  • Votat în prima lectură: Numărul moldovenilor care vor beneficia de ajutor pentru perioada rece a anului
  • VIDEO Pentru a marca 1 an de război, UE pune în aplicare al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
  • Deputații au votat un proiect de lege care prevede retragerea din circuitul agricol a cinci hectare de teren pentru construirea spitalului regional Bălți
  • FOTO // Război în Ucraina: 3 morți și 8 răniți, după ce rușii au bombardat azi-noapte un bloc de locuințe la Kramatorsk
  • Procurorii au cerut mandate de arestare pentru cele trei persoane publice din administrația locală Călărași
  • Standarde minime de calitate conform cărora vor activa centrele de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de 4 luni-3 ani, au fost aprobate de către Guvern
  • SUA se pregătesc să trimită în Ucraina rachete pentru lansatoarele HIMARS cu rază de acțiune de două ori mai mare decât acum
  • Ucraina // Un puternic oligarh și un fost ministru de interne, vizați de percheziții anticorupție