Știrinews.24.md
5 Decembrie 2022, 9:22
145

Ucraina și țările baltice au criticat propunerea lui Macron cu referire la garanţiile de securitate pentru Rusia

Ucraina și țările baltice au criticat propunerea lui Macron cu referire la garanţiile de securitate pentru Rusia

Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost criticată ieri, 4 decembrie, la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times, citată de AGERPRES.

Tema acestor garanţii de securitate a fost propusă de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a declarat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina.

Aceasta înseamnă că unul dintre punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm, aşa cum a spus mereu preşedintele Putin, este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia.

Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor”, a explicat Macron, potrivit Reuters.

Propunerea sa a fost criticată de cptre oficialii ucraineni. Mâhailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodâmâr Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. „Lumea civilizată are nevoie de garanţii de securitate în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin”, a scris Podoliak pe Twitter.

Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron.

„Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narativului lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă”, a preizat vicepremierul leton Artis Pabriks, pentru Financial Times.

La rândul său, fostul ministru lituanian de externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent „Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii”, iar „dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească încă o dată.”

La zece luni de război, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Amintim că primele raportări despre consolidarea trupelor ruse la granița cu Ucraina au început în octombrie 2021, iar în decembrie 2021, Rusia a cerut ca NATO să nu se mai extindă niciodată spre est, în special să nu includă Ucraina în componența sa. SUA și NATO nu au fost de acord cu astfel de cereri. În februarie 2022, Vladimir Putin a recunoscut „independența” regiunilor Luhansk și Donețk. Rada Supremă a cerut comunității internaționale să nu recunoască această decizie. Între timp, Putin a aprobat folosirea trupelor ruse în străinătate, iar în data de 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina, menționând că începe o „operațiune specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război care durează până în prezent.

diez.md
Abonează-te
sau
Urmărește canalul nostru de Telegram
Știri similare
  • Consiliul lui Kirill a emis un „ordin” care spune că Rusia este într-un „război sfânt”
  • Parlamentul a numit în funcție cinci membri ai Consiliului pentru egalitate
  • Maia Sandu anunță Înaltul Patronaj pentru Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, pentru al patrulea an consecutiv
  • Doi bărbați, dintre care un fost angajat al structurilor de forță, reținuți pentru organizarea migrației ilegale a patru ucraineni
  • Acordul de liberă circulație în UE pentru transportatorii de mărfuri, prelungit până la sfârșit de 2025. Spînu: Mulțumim UE pentru suport
  • Breaking NEWS // CCM a decis: Restricțiile de participare la alegerile pentru oamenii lui Șor – neconstituționale
  • Zelenski l-a demis fără nicio explicație pe Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei
  • A fost lansat un timbru poștal dedicat celor 30 de ani de la aderarea R. Moldova la Parteneriatul pentru Pace
  • Programul „Satul European” pentru anii 2024-2028, aprobat de Guvern: Costurile sunt estimate la peste 5,3 miliarde de lei
  • „O creatură bolnavă și cinică”. Reacția lui Zelenski la acuzațiile fără dovadă ale lui Putin la adresa Ucrainei pentru implicarea în masacrul de la Crocus