Creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului sau Ispasul. Ce nu este bine să faci în această zi

Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Înălţarea Domnului, o sărbătoare creştină importantă, care comemorează Înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere, cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.

Înălţarea Domnului reprezintă ultimul eveniment de viaţă pământească a lui Iisus Hristos. Biserica afirmă că această zi este la fel de importantă ca Paştele. Conform tradiţiei, de Ispas, creştinii se salută cu „Hristos s-a Înălţat!” şi “Adevărat s-a înălţat!”. Spre deosebire de Paşti, când ouăle se înroşesc în Joia Mare, pentru Înălţarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc şi se împart ouă roşii. Ouăle se duc la Biserică, iar la sfârşitul slujbei se dau de pomană săracilor. În ajun, gospodinele pregătesc pască, scrie Moldpres.

Cărţile bisericeşti, de asemenea, mărturisesc că, după înviere, Iisus Hristos s-a arătat apostolilor timp de trei zile, după care s-a înălţat la cer de faţă cu ei. Semnificaţia Înălţării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât este o expresie a preamăririi cereşti a lui Iisus Hristos. “Învingând moartea, Hristos, a început un nou mod de viaţă alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit şi aleşilor săi. La izbânda lui ia parte întreaga natură umană”, se arată într-una din Evanghelii. Totodată, în predicile lor preoţii afirmă că “spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă”.

Înălţarea Domnului este sărbătorită la 40 de zile după Înviere, în joia din săptămâna a VI-a după Paşti. Este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. De Ispas, în locaşurile sfinte sunt oficiate servicii divine solemne, iar multe localităţi din ţară prăznuiesc Hramul bisericii.

De sărbătoarea Înălţării Domnului sunt legate mai multe tradiţii şi obiceiuri. Astfel, în unele regiuni, în această zi se îngrijesc de sufletele celor adormiţi şi se organizează parastase la cimitire. Se spune că e bine ca în această zi să fie lăsaţi liberi caii, în unele zone joia de Ispas fiind numită şi Paştele cailor. Totodată, Ispasul este benefic pentru târguri şi afaceri care până acum nu au avut succes. Potrivit datinilor, pentru a avea recoltă bogată, semănăturile se fac până la Ispas. Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

Sărbătoarea Ispasului se celebrează începând din secolul al IV-lea.