Boicotarea lui Orban: UE mută reuniunile miniştrilor de Externe şi ai Apărării, programate în august, de la Budapesta la Bruxelles
Următoarele reuniuni ale miniştrilor de Externe şi ai Apărării din Uniunea Europeană, programate în luna august, vor fi mutate de la Budapesta la Bruxelles, s-a anunţat luni la Bruxelles, în cea mai recentă escaladare a unei dispute între Uniune şi Ungaria cu privire la poziţia premierului acesteia faţă de războiul din Ucraina, anunţă CNN, citat de digi24.ro.
Premierul ungar de extremă dreapta Viktor Orbnn a deranjat liderii UE, afirmând recent că Uniunea are o „politică prorăzboi”, scrie News.ro.
Șeful politicii externe a UE, Josef Borrell, a răspuns la comentariul lui Orban în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, spunând: „Am înţeles că trebuie să trimitem un semnal, chiar dacă este un semnal simbolic, că a fi împotriva politicii externe a Uniunii Europene şi a descalifica politica Uniunii Europene ca «partid al războiului» trebuie să aibă unele consecinţe”.
„Am analizat declaraţiile şi acţiunile implementate” de premierul şi ministrul de Externe ungar, a declarat şeful diplomaţiei UE. „Pot spune că toate statele membre, cu o singură excepţie, au fost foarte critice cu privire la acest comportament”, a adăugat el.
„Politica Uniunii Europene nu este o politică prorăzboi. Am respins cu fermitate acest lucru”, a spus Borrell, adăugând: «Singurul care este prorăzboi este Putin». Reuniunile informale ale Consiliului UE ale miniştrilor de Externe şi de Apărare urmau să aibă loc la Budapesta în perioada 28-30 august, potrivit site-ului Consiliului UE, Ungaria deţinând în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.
Decizia lui Borrell vine după ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a ripostat ferm la afirmaţia lui Orban potrivit căreia UE a condus o „politică prorăzboi” într-o scrisoare publicată săptămâna trecută.
„Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima care îşi exercită dreptul legitim la autoapărare. Rusia conduce un război de agresiune prin încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei în conformitate cu Carta ONU”, a scris Michel.
Orban i-a supărat şi mai mult pe legislatorii UE cu recentele sale aşa-numite „misiuni de pace” de la începutul lunii iulie - întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova, cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing şi, mai recent, cu fostul preşedinte american Donald Trump la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida.
Liderul autoritar ungar a încercat să se prezinte ca un pacificator în conflictul din Ucraina, însă poziţia sa este în dezacord cu majoritatea liderilor UE, care s-au angajat să sprijine fără echivoc Ucraina în încercarea de a respinge efortul militar al Rusiei. În scrisoarea sa către aceşti lideri, Orban a declarat că, în timpul întâlnirilor, a existat o „observaţie generală” conform căreia „intensitatea conflictului militar” din Ucraina „va escalada radical în viitorul apropiat”.
O scrisoare semnată de peste 63 de parlamentari europeni, adresată celor trei şefi ai UE, a arătat că Orban a „cauzat daune semnificative” prin întâlnirile sale. Aceştia au solicitat liderilor blocului comunitar să suspende drepturile de vot ale Ungariei în cadrul Consiliului European, argumentând că „simpla condamnare verbală” a Ungariei nu are „niciun efect”.