Vaccinare lentă în regiunea transnistreană

­­ Moderatoarea emisiunii - Lina Grâu. Din sumarul ediţiei: În regiunea transnistreană a început vaccinarea, dar aceasta decurge într-un ritm foarte lent – doar 240 de persoane s-au imunizat cu prima doză săptămâna trecută. Numărul în creștere de îmbolnăviri nu a oprit campania de recrutare pentru armata transnistreană. Condițiile degradante din închisorile de pe ambele maluri ale Nistrului, criticate de Departamentul de stat al SUA în raportul pentru drepturile omului în lume în 2020. Și... opozantul rus Alexei Navalnîi a anunțat greva foamei. Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute: În primele cinci zile ale campaniei de vaccinare în regiunea transnistreană au fost imunizați în medie câte 48 de oameni pe zi. Doar 240 de persoane, majoritatea medici, au primit prima doză de vaccin. Pe 29 martie în stânga Nistrului au fost deschise 11 centre de vaccinare. Tiraspolul are 2410 doze de vaccin AstraZeneca din donații venite din România și pe linia platformei Covax. Administrația de la Tiraspol nu explică motivul pentru care vaccinarea merge atât de lent. „Republica Moldova are nevoie urgentă de soluții pentru ieșirea din criza sanitară și economică, de acțiuni reale pentru curățarea instituțiilor de clanuri corupte și de crearea unor relații strânse cu partenerii internaționali”, a afirmat președinta Maia Sandu în raportul său la 100 de zile de activitate. În legătură cu regiunea transnistreană, Maia Sandu spune că prioritatea sa a fost efortul ca vaccinul să ajungă și la locuitorii din stânga Nistrului. Iată ce a declarat Maia Sandu vineri seara într-o intervenție la emisiunea on-line Internetul Grăiește: „Am încercat să asigur accesul al vaccin și pentru concetățenii noștri de pe malul stâng al Nistrului și din toate loturile de vaccin pe care cu greu reușim să le obținem distribuim și acolo vaccin. Din păcate, ei au ales să tergiverseze foarte mult inițierea procesului de vaccinare. Acum, în sfârșit, începe acest proces, cu vaccinul din donația românească”, a declarat Maia Sandu. În Republica Moldova au sosit echipamente de protecție donate de NATO, 1,5 tone de echipament anti-COVID, aduse la Chișinău de un avion al forțelor aeriene românești. Lotul conține o sută de mii de măști de unică folosință de tip FFP2, cumpărate din bani oferiți de Luxemburg și Norvegia. Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Denis Cernelea, spune că aceste echipamente vor ajunge în toate spitalele din Republica Moldova. Este al doilea lot dintr-un ajutor umanitar important în valoare de jumătate de milion de euro oferit de NATO. Chişinăul transmite 10 la sută din toate donațiile regiunii transnistrene. Șoferii din stânga Nistrului pot obține numere neutre de înmatriculare nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci, începând cu data de 1 aprilie, în punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Rîbnița. Acordul cu privire la eliberarea de numere neutre pentru mașinile înmatriculate în regiunea transnistreană a fost semnat acum aproape trei ani, pe 24 aprilie 2018. De atunci, doar 4% dintre șoferii transnistreni au trecut procedura de obținere a numerelor neutre. Ucraina a anunțat acum o lună că începând cu 1 septembrie va admite în traficul rutier internațional doar automobilele din regiunea transnistreană care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre. Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a declarat joi că orice încercare de a începe un nou conflict militar în estul Ucrainei ar putea duce la distrugerea acestei țări. Remarca lui Lavrov vine după ce tot joi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a avertizat cu privire la o „agravare sistematică” a situației de securitate în estul Ucrainei și în peninsula Crimeea. Kievul susține că Moscova își concentrează armata la granița cu Ucraina. Miercuri, Statele Unite s-au declarat preocupate de ceea ce consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Ucrainei, după ce s-a relatat despre noile concentrări de trupe rusești la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea anexată abuziv de Rusia în 2014. Politicianul rus de opoziție întemnițat, Alexei Navalnîi, a declarat greva foamei începând de miercuri, 31 martie 2021, și până va primi asistență medicală împotriva durerilor puternice de spate și a amorțelii picioarelor. Navalnîi, care are 44 de ani, este încarcerat în unul din cele mai dure penitenciare din Rusia. Acesta fusese otrăvit cu substanța neurotoxică Noviciok în august 2020 și a urmat un tratament în Germania. În momentul revenirii sale în Rusia, pe 12 ianuarie, Navalnîi a fost arestat și a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Adepții opozantului planifică ample acțiuni de protest în toată Rusia pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi. *** La Chişinău, Parlamentul a instituit stare de urgență pentru următoarele două luni, o decizie controversată despre care președinta Maia Sandu, dar și mulți observatori ai vieții politice, spun că are menirea de a amâna dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate.  Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender dacă noile restricții sunt de natură să afecteze și locuitorii din stânga Nistrului. Vox populi: - Sigur că da. Mulți elevi și studenți de la noi merg în Moldova. Mulți dintre ei revin acum și unii nu vor mai reveni și văr fi nevoiți să rămână acolo. La fel, oamenii care lucrează pe celălalt mal, de exemplu cei de la Râbnița – nu știu dacă vom mai putea lucra acolo și dacă vor mai primi salariu. Așa că da, afectează. - Nu știu, dar situația nu se îmbunătățește în niciun fel. - La ei mai rău decât la noi nu are cum să fie. Azi am fost în Moldova – totul e normal acolo. Am mers la medic într-o clinică privată. - Teoretic, nu ar trebui să influențeze. În primul rând, introducerea stării de urgență este un lucru absurd. La tătuca Lukașenka nu e nicio stare de urgență și nicio situație excepțională. - Cel mai probabil că da, pentru că majoritatea transnistrenilor merg la Chişinău la rude, la magazine. Și s-ar putea să nu mai poată merge, va fi mai complicat. *** În primele cinci zile ale campaniei de vaccinare în regiunea transnistreană au fost imunizați în medie câte 48 de oameni pe zi. Doar 240 de persoane au primit prima doză de vaccin. Pe 29 martie în stânga Nistrului au fost deschise 11 centre de vaccinare. Tiraspolul are 2410 doze de vaccin AstraZeneca din donații venite din România și pe linia platformei Covax. Administrația de la Tiraspol nu explică motivul pentru care vaccinarea merge atât de lent. Campania de vaccinare a început cu întârziere în regiunea transnistreană, după ce la ordinul lui Vadim Krasnoselski lotul transmis de Chişinău încă pe 5 martie a fost ținut mai bine de trei săptămâni în depozit. Chişinăul alocă regiunii transnistrene 10% din ajutoarele umanitare și donațiile primite de la partenerii externi. Luni, 5 aprilie, în stânga Nistrului ar urma să ajungă 942 de doze de vaccin Pfizer, dar și încă 1500 de doze de AstraZeneca. Alte 5000 de doze revin regiunii transnistrene și din cea de a doua donație a României, de 50 de mii de doze, ajunsă în Republica Moldova săptămâna trecută.  Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a anunțat în urma unei vizite la Moscova că în regiune ar urma să vină 62 de mii de doze de vaccin rusesc Sputnik V. Nu există însă o confirmare din partea vreunul oficial rus pentru aceste declarații. La fel ca și pentru anunțul fostului președinte Igor Dodon, care a spus că Rusia va oferi Republicii Moldova o donație de 180 de mii de doze de vaccin. La Tiraspol va fi creată o bază de date cu persoanele vaccinate și vor fi eliberare certificate de vaccinare de model internațional, anunță departamentul de sănătate transnistrean. Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, transmite că spitalele din regiune sunt practic pline, numărul de bolnavi în stare gravă crește, iar sistemul medical duce lipsă atât de anumite medicamente, cât și de oxigen. Cererea de oxigen a crescut considerabil din cauza formelor grave de boală. Două dintre spitalele Covid – de la Tiraspol și Slobozia – au consumat săptămâna trecută în patru zile 2017 de  baloane de oxigen. În regiunea transnistreană există o singură întreprindere, la Râbnița, unde sunt reîncărcate baloanele de oxigen lichid, dar aceasta nu mai face față cererii în creștere. Administrația de la Tiraspol discută de câteva săptămâni despre posibilitatea de a repune în funcțiune o stație de oxigen de la Slobozia, închisă și conservată acum opt ani. Iar departamentul de finanțe de la Tiraspol a anunțat săptămâna trecută că în 2020 a cheltuit 413 milioane ruble transnistrene, 6,7 milioane dolari pentru combaterea pandemiei de Covid-19. Anterior, Tiraspolul anunța că anul trecut regiunea transnistreană a beneficiat de asistență externă pentru combaterea pandemiei în valoare de 330 de mii de dolari, fără să precizeze și de unde au venit aceste donații. Din informațiile apărute în mass media pe parcursul anului trecut se poate constata că majoritate donațiilor au venit din partea OMS-ului, a Delegației Uniunii Europene și a ambasadelor statelor occidentale acreditate în Republica Moldova. Ca donație din partea Federaţiei Ruse pentru regiunea transnistreană presa a relatat despre câteva partide de teste și echipamente de testare. 42.413 de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 939 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău. *** Liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-au întâlnit joi la Moscova cu Dmitri Kozak, șeful adjunct al administrației președintelui rus. Și ambii au anunțat că Moscova va oferi vaccin Sputnik V pentru Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, fără să existe însă și o confirmare din partea vreunul oficial rus în acest sens. În informațiile distribuite presei nici Dodon, nici Krasnoselski nu explică de ce vizitele lor la Moscova au coincis și nici nu amintesc unul despre celălalt. Igor Dodon anunță 180 de mii de doze pentru toată Republica Moldova, iar Vadim Krasnoselski vorbește despre 62 de mii de doze promise regiunii transnistrene, prima tranșă urmând să vină pe parcursul acestei luni. Niciun oficial rus nu a confirmat încă informațiile privind un eventual ajutor umanitar sub formă de vaccin Sputnik V pentru Republica Moldova. *** Din 1 aprilie în regiunea transnistreană a început înrolarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani. Corespondentul nostru la Tiraspol transmite că în pofida creșterii numărului de infectări, administrația transnistreană este decisă să-i aducă până pe 30 iunie în cazărmi pe toți tinerii care încă nu au făcut armata. Anunțând recrutarea, administrația de la Tiraspol pretinde și că respectă și anumite măsuri de protecție anti-Covid: nu va mai fi deschis un singur centru mare de repartizare a recruților, ci câteva centre teritoriale. Tinerilor li se cere să vină la comisariate cu mască de protecție. Iar primele 14 zile nou-veniții vor fi în carantină și vor locui separat de ceilalți militari. Numărul de paturi într-o cazarmă în regiunea transnistreană începe de la 50 și poate ajunge și până la 100. Serviciul militar de un an este obligatoriu în regiunea transnistreană. Armata transnistreană este considerată drept ilegală de autoritățile de la Chişinău și este calificată drept „structură paramilitară”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră formă de privare de libertate. În același timp, există numeroase mărturii privind condițiile proaste din așa-numita armată transnistreană și tratamentele inumane și degradante și chiar tortură aplicate militarilor în termen. Unul dintre cazurile cunoscute este cel al tânărului Alexandr Rjavitin, evadat din armata transnistreană și care a povestit într-un documentar al Europei Libere despre tratamentele inumane la care a fost supus. Iar o tânără scriitoare de la Tiraspol, Larisa Kalik, a scris o carte cu mărturiile a 12 tineri despre abuzurile și consecințele dramatice ale anului pe care au fost nevoiți să-l piardă în armata transnistreană, carte pentru care la Tiraspol Larisei Kalik i-a fost deschis dosar penal cu acuzația de „extremism”. *** Raportul Departamentului de stat american privind respectarea drepturilor omului în lume în 2020 scoate în evidență deteriorarea imaginii în multe țări. În capitolul despre Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană,  se vorbește despre tortura practicată de angajați guvernamentali, despre violența împotriva femeilor și despre probleme grave legate de independența justiției. Lucian Ștefănescu are detalii: Capitolul despre Moldova al Raportului Departamentului de stat privind respectarea drepturilor omului menționează între altele tortura practicată de angajați guvernamentali; condițiile aspre și care pun viața în pericol în închisori; procese de calomnie; acte serioase de corupție; violențele împotriva femeilor, a persoanelor cu dizabilități, și a membrilor minorităților etnice și a membrilor comunității LGBT, precum și cele mai rele forme de muncă a copiilor. Raportul Departamentului de stat notează că deși autoritățile au anchetat încălcări ale drepturilor omului, rareori au fost chemate în instanță și condamnate oficialități acuzate de violări ale drepturilor omului sau de corupție, impunitatea rămânând o problemă majoră. Legat de regiunea separatistă Transnistria, documentul amintește printre altele dispariții forțate puse la cale de „autorități”, termen pus între ghilimele, cazuri de tortură și de rele tratamente, crude, inumane și degradante de care se fac vinovate aceleași „autorități”. Se mai vorbește de existența unor deținuți politici, de limitarea gravă a libertății de expresie, libertății presei și internetului, amenințări cu violența, arestări și trimiteri în instanță nejustificate ale jurnaliștilor, cenzura și blocarea de site-uri pe internet, procese de calomnie, și limitarea substanțială a libertății de adunare pașnică și de asociere. Mai sunt amintite limitarea gravă a libertății de mișcare, incapacitatea cetățenilor de a-și schimba în mod pașnic guvernul prin alegeri libere și corecte, acte serioase de corupție, impunitatea actelor de violență domestică precum și violențele și amenințările cu violența împotriva membrilor comunității LGBT, și criminalizarea conduitei sexuale consimțite între adulți de același sex. *** Alla Ceapai s-a uitat mai atent peste capitolul despre încălcările drepturilor omului în penitenciarele din Republica Moldova. Raportul vorbește pe larg despre tortură și tratamente inumane în închisorile din Transnistria. Situația s-a agravat anul trecut din cauza pandemiei, iar penitenciarele au devenit focare de Covid – peste 500 de deținuți au contractat boala. Ultimele date disponibile privind numărul de persoane deținute sunt de la începutul anului 2019 – atunci în închisorile din Transnistria erau 2202 deținuți. Rata de încarcerare din stânga Nistrului este de 550 de persoane la 100 de mii de locuitori – de cinci ori mai mult decât media europeană și de trei ori mai mult decât în restul teritoriului Republicii Moldova. Iar condițiile de detenție sunt calificate ca fiind degradante. Alla Ceapai, cu detalii: După ce a pierdut mai multe dosare la Curtea Europeană pentru condiţii degradante în penitenciare, Republica Moldova continuă să înregistreze restanţe în ce privește respectarea drepturilor persoanelor aflate în detenție. Penitenciarele rămân a fi supraaglomerate. Persistă tortura şi relele tratamentele, condițiile de detenție sunt inumane, iar dreptul la sănătate este practic inexistent în penitenciare, constată Departamentul de Stat al SUA în raportul său anual privind respectarea drepturilor omului. Se menține în continuare impunitatea, adică scutirea de pedeapsă pentru tortură, numărul de urmăriri penale inițiate fiind sub cel al plângerilor depuse. Raportul face referință şi la concluziile Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei al cărui experţi au vizitat în 2020 mai multe penitenciare din Moldova, constatând, între altele, o lipsă acută de gardieni în închisori şi prezența unor ierarhii informale a deținuților ale căror fruntaşi au mai multă influenţă decât autoritățile din sistemul penitenciar. Existenţa acestor ierarhii încurajează violenţa între deținuți și pune în pericol viaţa persoanelor excluse din ele urmare a agresării şi umilirii. Comitetul pentru Prevenirea Torturii constată că deținuții supuşi violenței, nu raportează aceste situaţii, din cauza fricii, a intimidării, dar şi pentru că ei nu au încredere în capacitatea personalului închisorii de a le garanta siguranţa. Şi mai precară este situaţia în închisorile din regiunea transnistreană, unde maltratarea deținuților rămâne o problemă majoră, cazurile de tortură, tratament inuman și degradant nu sunt anchetate, iar deținuții au acces restricționat la mecanisme de depunere a plângerilor și contestărilor. Administrația de la Tiraspol refuză constant o evaluare independentă a condițiilor de detenție în penitenciare, restricționând accesul inclusiv al avocatului poporului. Asociaţia Promo-LEX care apără persoane deţinute în regiunea transnistreană a publicat recent, în contextul Săptămânii Globale Împotriva Torturii, mărturia unui fost deţinut într-un penitenciar din Tiraspol care, eliberat în urmă cu un an, a părăsit imediat regiunea: „Eram 8 deţinuţi într-o cameră de 2 pe 5 metri cu paturi în două nivele. Aveam doar o fereastră mică. Mâncarea era insuportabilă, doar apă şi terci. Serviciile medicale aproape că nu se acordau. Ne prescriau medicamente pe care rudele să le procure pentru că nu le aveau. În caz de febră sau tuse se dădea doar aspirină.” Rata de încarcerare în regiunea transnistreană este de trei ori mai mare decât pe malul drept al Nistrului... Pavel Cazacu de la Asociaţia Promo-LEX constată că rata de încarcerare în regiunea transnistreană este foarte înaltă, de trei ori mai mare decât pe malul drept al Nistrului şi de cinci ori mai mare decât media europeană. „Problema acestor locuri de detenţie este, pe de o parte, aplicarea excesivă a arestului preventiv, şi respectiv numărul mare de deţinuţi, iar, pe de altă parte, condiţiile inumane şi degradante de detenție. Până în prezent Curtea Europeană a pronunţat 17 hotărâri în 37 de cazuri în care a constat violarea art. 3 şi anume dreptul de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente. Curtea a constat inclusiv aplicarea torturii, condiţiile materiale proaste de detenţie şi lipsa asistenţei materiale calificate.” Fiecare a patra condamnare a R. Moldova la CEDO e pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente. *** Politicianul rus de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi a declarat greva foamei începând de miercuri, 31 martie 2021, și până va primi asistență medicală împotriva durerilor puternice de spate și a amorțelii picioarelor. Navalnîi, care are 44 de ani, este încarcerat la Colonia Corecțională Nr. 2, cam la 100 km de Moscova. Închisoarea este cunoscută ca unul din cele mai dure penitenciare din Rusia. Alexei Navalnîi fusese otrăvit cu substanța neurotoxică Noviciok în august 2020 și a urmat un tratament în Germania. În momentul revenirii sale în Rusia, pe 12 ianuarie, a fost arestat și a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Alexei Navalîi a publicat, prin intermediul avocaților, scrisorile pe care le-a adresat Procuraturii și conducerii penitenciarului în care este deținut, în care spune că a declarat greva foamei pentru a obține să fie vizitat și tratat de medicul său, Alexei Barinov, și în semn de protest pentru faptul că este trezit de opt ori pe noapte sub pretextul verificărilor, pentru că ar fi o persoană „cu tendințe de a evada din detenție”. Avocații opozantului au anunțat că timp de două săptămâni de când este în colonia cu regim special din regiunea Vladimir, Aleksei Navalnîi a primit șase mustrări, iar alte 20 de rapoarte sunt încă în examinare. Prima mustrare a fost pentru că Navalnîi s-a trezit cu 10 minute înaintea comenzii de trezire, au urmat altele pentru că a venit în tricou la întâlnirea cu avocații, dar și după replica adresată șefului de gardă că dimineața ar fi mai bună o cafea decât exercițiile de înviorare.  Navalnîi spune că se ridică cu greu din pat din cauza durerilor puternice de spate și a pierderii parțiale a sensibilității piciorului drept, iar în ultimele zile - și a celui stâng. Medicul din penitenciar i-a prescris două pastile de ibuprofen pe zi, iar rezultatele tomografiei computerizate făcute acum o săptămână nu i-au fost comunicate nici lui Navalnîi, nici avocaților săi. „În loc de asistență medicală primesc privare de somn”, scrie opozantul. Autoritățile ruse neagă însă că starea lui Aleksei Navalnîi ar fi una critică și spun că în penitenciar i se oferă toată asistența medicală necesară. Un oficial din regiune a spus că acesta simulează, iar Serviciul federal al executării pedepselor din regiunea Vladimir a emis un comunicat în care spune că lui Aleksei Navalnîi i s-au făcut toate investigațiile necesare, iar starea lui este „stabilă” și „satisfăcătoare”. Adepții opozantului rus spun că este pentru prima dată când Aleksei Navalnîi declară greva foamei – opozantul a considerat mereu acest gest ca fiind unul extrem, la care poți apela doar dacă nu mai ai alte soluții și ești gata să mergi până la capăt. Avocata opozantului rus, Olga Mihailova, spune că starea acestuia este îngrijorătoare și lipsa tratamentului ar putea duce chiar la invaliditate: Olga Mihailova: „Cerem să i se dea un tratament normal și nu să fie adus în starea în care omul să iasă invalid de aici. Starea lui de sănătate este extrem de nefavorabilă. Noi cerem deja de patru săptămâni să i se dea medicamente normale, dar nimeni nu avea de gând să-l trateze, nu i-au fost date medicamente, nu ni s-a permis să-i transmitem medicamente. Cererile noastre și ale lui de a permite accesul medicului nostru au rămas fără răspuns.” Între timp, peste 1500 de medici din Rusia au semnat o petiție prin care cer Serviciului penitenciarelor și „conducerii politice a țării” ca lui Aleksei Navalnîi să i se acorde asistența medicală necesară. Unul dintre inițiatorii scrisorii, medicul traumatolog Andrei Volna, spune că starea opozantului îngrijorează inclusiv pentru că acesta nu și-a revenit încă complet după otrăvirea din august 2020 cu Noviciok. „Suntem foarte îngrijorați că ar putea repeta soarta lui Serghei Magnițki”, a spus medicul Andrei Volna. Avocatul rus Serghei Magnițki a murit în închisoare în 2009, după ce dezvăluise o mare rețea de corupție la nivelul cel mai înalt al armatei și administrației ruse. Iată ce a declarat medicul Andrei Volna: Andrei Volna: „Este un lucru cunoscut demult că în închisorile din Rusia condițiile de detenție nu sunt cele optime. Navalnîi este o figură simbol, cel mai cunoscut deținut, este, fără niciun dubiu, un deținut politic, iată de ce prin prisma suferințelor lui Alexei vedem ce se întâmplă în închisorile rusești și cu alți deținuți. În ceea ce privește starea lui de sănătate, este evident că Navalnîi nu și-a revenit complet după otrăvire – se vede cu ochiul liber că a pierdut multă masă musculară, a slăbit mult și acest lucru poate duce atât la decompensarea bolilor vechi, cât și la dezvoltarea altor noi. Starea lui, această durere permanentă, este evident o tortură. În plus, el are statutul de deținut care are tendința să evadeze, motiv pentru care nu este lăsat să doarmă normal noaptea. Navalnîi nu este un deținut obișnuit, este un deținut politic și suntem foarte îngrijorați să ar putea repeta soarta lui Magnițki, doamne ferește!”, a declarat traumatologul Andrei Volna, unul dintre inițiatorii petiției medicilor în susținerea lui Aleksei Nalavnîi. Situația lui Aleksei Navalnîi a fost printre temele de discuție la trilaterala Merkel-Macron-Putin de marți, 30 martie. În cursul unei videoconferinţe, președinții Germaniei și Franței i-au atras „atenţia preşedintelui Putin asupra necesităţii respectării drepturilor sale opozantului rus Aleksei Navalnîi”, pentru ca sănătatea acestuia să fie păstrată. Iar joi, și reprezentanta oficială a Departamentului de stat al SUA, Andrea Kalan, s-a arătat îngrijorată privind starea de sănătate a lui Navalnîi. „Deosebit de îngrijorătoare este situația lui Alexei Navalnîi și noi vedem relată cu privire la sănătatea lui în ultimul timp. SUA consideră că domnul Navalnîi este deținut politic și că arestarea lui este motivată politică. Departamentul de Stat și Guvernul SUA îndeamnă Rusia să-l elibereze de domnul Navalnîi”, a declarat reprezentanta oficială a Departamentului de stat al SUA, Andrea Kalan. În paralel, echipa lui Aleksei Navalnîi continuă pregătirile pentru ample proteste de primăvară în susținerea eliberării opozantului. Condițiile desfășurării protestelor vor fi anunțate după ce numărul celor care se vor înscrie pe o listă de participare va ajunge la 500 de mii. În acest moment forma de participare afișată pe site-ul lui Aleksei Navalnîi a fost completată de peste 380 de mii de persoane.Mai multe detalii pe europalibera.org
17
5 zile în urmă